Montura pentru biban - pescuitul la biban cu pestisor viu

Pentru a realiza aceasta montura folosita in pescuitul la biban, nu avem nevoie de prea multe materiale. Realizarea monturii este relativ simpla si daca o "legam" corect, iar momeala este ajutata sa evolueze in curent, cat mai natural posibil, aceasta poate produce capturi surpriza . Dar haideti sa vedem de ce materiale avem nevoie sa realizam montura.
Materiale necesare realizarii monturii pentru biban :

- fir de pescuit monofilament de calitate, 4,5 lbs minimum

- o pluta capabila sa suporte un plumbaj de minimum 10 grame , cele din balsa sau lignum sunt ideale

- bile de plumb 2,3 ssg sau 2 lsg (vezi articolul de pe site)

- un vartej simplu fara carabina, marime 10,12

- tub siliconic sau tub din plastic antitangle, 6,7 cm

- carlig de crap foarte ascutit marime 8,10,12 cu ochet sau paleta , nu conteaza ambele sunt bune.
Cum legam montura : mai intai se fixeaza pluta pe fir cu doua inele de cauciuc in ambele parti, superioara si inferioara. Apoi se executa o bucla potrivita ca marime si se trece firul prin bucla de doua ori(overhand knot). Se repeta operatiunea, rezultand un nod alaturat celui executat prima data. Apoi se repeta operatiunea iarasi, rezultand trei noduri simetrice cu o bucla mica in capat.
Pe aceasta sectiune se "trage" tubul siliconic in asa fel ca bucla sa ramana expusa. Se ataseaza vartejul de acea bucla, vartej de care ulterior se va atasa forfacul cu carligul . Pentru forfacul care va fi atasat pe vartej, firul textil este indicat daca e stiuca sau salau in zona, daca nu... merge si cu mono de 4,5 lbs.

Greutatile se ataseaza prin strangere la capatul firului, la 2 cm mai sus de capatul de jos al firului.Sunt necesare 2,3 bile de 1,5 gr daca pescuim pe lac, asta in functie de cat de puternic este curentul apei pe rauri. Cred ca 4 bile de plumb de tip ssg , sunt de ajuns. Sub aceste greutati se strange ceva mai tare o bobita mica, nr.4 . Bobita aceasta are rolul de stopper, prevenind desprinderea de pe fir a bilelor mari.

Inainte de lansare se potriveste adancimea. Cum ? Se ridica pluta sau se coboara pana cand greutatile sunt "ancorate" pe fundul apei actionand ca ancora, mentinand montura statica. Adancimea corecta odata gasita , varful plutei trebuie sa fie deasupra cam 3,4 cm.

Ca momeala porcusorul de 5,6 cm pare sa fie momeala castigatoare, dar si clean mic, babusti, chiar si rosioare, dar nu mai lungi decat degetul aratator. Inteparea se face de buza superioara, cunoscandu-se faptul ca bibanul ataca din spate momeala.

Unii pescari prefera sa intepe pestisorul in spate in dreptul aripioarei, dar eu prefer inteparea de buza superioara. Sanse ca sa ratati nu prea sunt, pestisorul se misca si arata mult mai natural rezistand in carlig mai mult timp. Odata montura lansata, pestisorul incepe sa "inoate", iar forfacul se va mentine la un unghi de 90 grade fata de linia principala...exact ca in poza.

Cand pluta dispare, se asteapta 3 secunde si dupa aceea se inteapa (scurt dar energic) pentru a da timp pestelui sa apuce momeala cum trebuie. ATENTIE !! Marimea plutei si greutatea folosita pentru ancorarea liniei pe fundul apei depind de curentul apei, de viteza de curgere deci, iar distanta dintre forfacul montat in lateral asa cum se vede in poza si fundul apei nu trebuie sa fie mai mare de 50 cm. Pe lacuri linistite montura se "ancoreaza" mult mai bine pe fundul apei, daca apa are o adancime de 2-3m, dar pe rauri se castiga la capitolul "evolutia naturala a momelii in curent".
SURSA

Viermele de Salcie delicatese pentru Somn

O vietuitoare mai putin cunoscuta de catre pescarii sportivi este viermele de salcie. Si cand spun asta ma refer la valoarea sa incontestabila la pescuitul in special al somnului.
Sa incep intai prin a va spune cate ceva despre locul unde traieste, descriere, etc. Dupa numele dat, ne putem da seama ca traieste in trunchiurile si crengile salciilor batrane. Cam orice salcie mai veche in timp, poate sa adaposteasca in corpul ei, o multime de astfel de vietuitoare, de la pui foarte mici si larve pana la exemplare de dimensiuni apreciabile. In scoarta salciilor, acestia formeaza adevarate canale, datorita necesitatii de hrana (lemnul

salciilor), cat si nevoii de miscare. Au un aspect foarte aparte, culoarea lor fiind rosie-aramie, cu nuante de negru

. La pipait sunt elastici, parca ar fi din cauciuc, capul mic fata

de restul corpului este de culoare neagra, si au o gura foarte puternica cu care scobesc in salcii; cand ii atingi te poti trezii muscat, insa muscatura lor nu este nici dureroasa, nici daunatoare, fiind ca si o mica furnicatura.
Corpul lor este acoperit cu cateva fire de puf, de aceea (si datorita formei) la prima vedere o sa avem o mica retinere sa-i atingem. Forma si culoarea lor aduc pe undeva cu viermele care traieste de obicei in preajma pomilor fructiferi, denumit popular "matza popii".
Am spus la inceputul prezentarii ca este o momeala utilizata in special la pescuitul somnului, insa nici cleanul nu refuza o asemenea delicatesa. De obicei exemplarele mici (puii) se folosesc la pescuitul cleanului, iar pentru somn cautam doar viermi cu lungimi intre 5-10 cm si grosime cam cat degetul mic. Somnul este atras de mirosul foate puternic al viermelui, miros care se pastreaza un timp foarte indelungat. Spun asta deoarece viermii de salcie nu rezista in carlig (vii) decat foarte putin timp, de aceea miscarea lui nu poate atrage pestele decat in primele 2-3 min (maxim). Putem insa inlatura acest mic inconvenient printr-o metoda care adesea da roade mai bune

: utilizarea viermelui in combinatie cu rama groasa sau coropisnita (ideal). Viermele este tras pe fir, iar in carlig punem coropisnita, astfel avem si miscarea coropisnitei, cat si mirosul tentant al viermelui.
Pe cat este de prinzatoare aceasta momeala, pe atat este de greu de procurat. Cautarea lor se poate dovedi o munca foarte grea, deoarece trebuie sa crapam lemnul salciilor, cu toporul si cu ajutorul

unui ic, viermii ascunzandu-se de obicei in miezul crengilor mai uscate. Insa trebuie sa fim foarte atenti, pentru ca adesea se intampla accidente nedorite, cum ar fi taierea sau deteriorarea viermilor. Nota: daca am taiat corpul viermelui, acesta nu mai poate fi folosit in mod optim la pescuit. Tin sa precizez ca pot fi localizati pana si in radacina salciei, sub pamant. Mai exista si varianta cumpararii lor (din magazinele

in care gasim asa ceva).

Daca am reusit sa procuram cateva exemplare mai frumoase nu merita sa le stricam prea usor.

Aceasta momeala se adreseaza in special pescuitului pestilor mari, insa este preferata nu numai de "monstrii" ci si de puiet. De aceea este bine ca atunci cand plecam la pescuit sa mergem intr-un loc unde stim ca s-ar putea afla ceea ce urmarim noi. Insa, daca vor insista si somoteii, nu este o asa mare problema, deoarece un singur vierme ne poate aduce mai multe capturi (ma refer la somn).

Rezistenta acestei vietatii este incredibil de mare, somnul mic neputand sa-l rupa sau sa-l deterioreze, exceptie face insa cleanul, care chiar daca momeala este una "de export" o poate face ferfenita si nu trebuie sa fie decat un amarat de clenisor. Iar daca somnul cel mare nu s-a aratat, putem sa-l cautam (cu acelasi vierme) si a doua zi. Nu trbuie decat sa-l pastram intr-un vas cu apa, insa cu tot cu carlig, pentru ca daca incercam sa scoatem viermele, acesta se va deteriora considerabil.

Daca nu posedam viermi de marime mare, putem sa punem cate doi pe carlig, sau, cum am mai spus, sa-l folosim in combinatie cu alte momeli. Daca pescuim exclusiv cu vierme (fara alta momeala), este foarte important sa lasam varful carligului afara, in caz contrar putem sa pierdem pestele, deoarece nu se va intepa la fel de bine, datorita rezistentei si elasticitatii momelii. Tin sa precizez ca trebuie sa avem foarte mare grija cand fixam viermele in carlig, sa-l deterioram cat mai putin (sa nu-l "spargem"), asta fiind o incercare destul de grea, tot datorita calitatilor lui.

Preluare:AICI